Ce îţi place la personajul Bella? Una dintre calităţile sale este că e un pic stranie, dar, în acelaşi timp, nu este jenată de acest lucru. Iar de aici porneşte echilibrul ei, pentru că dacă nu îţi este ruşine cu tine însuţi, nu ai de ce să te simţi prost. Cred că toate fetele visează să fie ca ea. Eu mă identific cu latura ei ciudată şi cu faptul că nu spune lucruri pe care nu le simte.
Cum a evoluat relaţia ta cu Rob? Este mai grea sau mai uşoară, acum, când vă cunoaşteţi atât de bine? Totul devine mai simplu pentru că ajungi să comunici mai uşor şi îţi este imposibil să-i minţi pe oamenii pe care îi cunoşti. Dacă cumva nu reuşim că interpretăm o scenă aşa cum trebuie, îmi zic: “Nu a ieşit realist! Trebuie să o mai facem o dată. Ştiu că el poate mai bine de atât.”
Crede-mă că dacă gândeşti aşa, totul devine mai uşor.
În timpul filmărilor, l-am auzit pe Rob spunându-i regizorului de mai multe ori “Putem să mai filmăm o dată? Pentru că putem să jucăm mai bine de atât”. Da, iar eu ştiu de ce este el în stare. (Râde)
Odată l-am întrebat: “I-ai spune lui Kristen când nu joacă bine?” iar el mi-a zis “M-ar omorî dacă aş încerca să-i zic una ca asta”. Ce mincinos e! (Râde) Mereu îmi zice asta.
Când filmăm, putem să ne dăm seama când o scenă nu iese bine. Pot să fac asta şi cu Taylor. Lucrăm de mult timp la filmul acesta, aşa că ştiu când Rob sau Taylor nu reuşesc să pară credibili într-o scenă. Ne cunoaştem foarte bine şi nici nu trebuie să vorbim ca să ne dăm seama când ceva nu a ieşit cum trebuie. Suntem familiari, mai ales cu personajele pe care le interpretăm. Aşa că Rob minte. Imi spune dacă nu joc cum trebuie.
Rob a spus că mereu face glume pe platoul de filmare. Vrea să te distreze pe tine?
Dacă nu urmează să joace într-o scenă dificilă, face des asta (Râde). Dar, dacă încerc să-l binedispun când are emoţii, nu obţin acelaşi efect asupra lui. Momentan, eu şi Rob ne distrăm mai mult când filmăm scenele serioase, decât în scenele în care ar trebui să fim relaxaţi şi amuzanţi.
De unde ai învăţat să fii atât de dogmatică? De exemplu, şi Jodie Foster este aşa cu personajele ei, cu scenariu sau în tot ceea ce face.
O face pentru motivele în care crede. Cred că iubeşte ceea ce face. Când se întâmplă asta şi când nu eşti dispus să sacrifici toate lucrurile la care ţii într-un proiect, atunci ajungi să fii foarte încăpăţânat. Şi nu sunt doar eu aşa. Toţi oamenii cu care am lucrat şi care s-au simţit bine de-a lungul proiectului au avut milioane de opinii, despre tot. Nimeni nu vrea să lucreze cu un om care vine să-şi facă treaba, apoi pleacă acasă. E ultimul lucru pe care ţi-l doreşti. Acei oameni nu sunt actori, ci doar nişte angajaţi.
Toată lumea vorbeşte despre sărutul dintre tine şi Taylor. A fost ciudat să-l săruţi, când în tot acest timp l-ai sărutat doar pe Rob?
Ţin minte că în ziua aia de filmare toată lumea făcea glume pe seama mea şi mă strigau “uşuratica”. N-am înţeles niciodată care era problema lor!
Ciudat, nu?
Da, pentru că e un moment straniu şi în carte. Nu e vorba despre un sărut nevinovat şi romantic, deşi aşa a părut. Trebuia să surprind acel moment. Aşa că a ieşit ceva diferit, până la urmă.
Nu a fost un lucru pe care Bella şi l-a dorit, dar când încep să se sărute, devine de-a dreptul şocată de schimbările dinamicii dintre ea şi iubitul ei. E ca şi cum ai săruta alt băiat, în afară de iubitul tău, şi ai posibilitatea să priveşti totul din afară! Aşadar, a fost ciudat să filmez această scenă, pentru că îl ştiu pe Taylor şi suntem foarte buni prieteni. Oricum, m-am simţit ciudat doar înainte şi după ce am filmat momentul. În timpul sărutului totul a decurs aşa cum trebuia.
Taylor a spus că s-a simţit ciudat după ce i-ai zis “Taylor, îţi dai seama că noi doi ne-am sărutat?”
Ştiu, aşa i-am zis! Şi chiar aşa m-am simtit. Nu puteam să nu-l întreb asta. Scena s-a întrerupt imediat după ce am încetat să ne mai sărutăm. El s-a întors, apoi s-a îndepărtat, după care am auzit “STOP!”. La câteva secunde după asta, el era foarte împăcat cu ideea. Iar eu nu am putut să mă abţin aşa că l-am întrebat: “Hei! Tocmai ne-am sărutat şi mă simt foarte ciudat. Vrei să spunem despre asta sau repetăm scena?”… sau fie! (Râde)
Îţi este mai uşor să le faci faţă fanilor sau încă este ciudat să-i întâlneşti?
Este încă ciudat! Nu cred că o persoană normală este obişnuită să se expună în faţa unor oameni plini de o energie atât de copleşitoare. Iar toată este direcţionată spre mine şi spre băieţi, când suntem împreună! E o experienţă zguduitoare!
Nu pare că te descurci cu aceste situaţii!
Am observat că unii oameni sunt foarte relaxaţi în astfel de situaţii, deşi nu e vorba despre asta. Ei experimentează momentul altfel decât mine. Îi apreciez foarte mult pe fani. Mi se pare incredibil faptul că pot împărtăşi un lucru atât de personal cu oamenii din jur, iar ei să fie atât de entuziasmaţi în legătură cu el. Am jucat şi în filme care nu au avut niciun efect asupra publicului. Şi, pentru că toată situaţia e atât de copleşitoare, încerc să-mi spun mereu: “Nu vei mai avea parte de aşa ceva vreodată!”. Cum ar fi, de exemplu, să te privească 20.000 de oameni în Munich. E o nebunie! Şi nu sunt obişnuită cu aşa ceva. Nu aş alege să am parte de aşa ceva zi de zi pentru că nu mi se pare normal; de fapt, nu e vorba despre ce aş alege sau nu, pentru că în conjunctura actuală mi se pare normal să se întâmple, dar după aceea, nu va mai exista nimic în viaţa mea care să mă pună faţă-n faţă cu atâţia oameni. Aşadar, e o nebunie.
Dar te descurci bine! Şi în timpul interviurilor!
Da, cu siguranţă. E o experienţă de viaţă. Dar am emoţii de fiecare dată. Ştiu că lucrurile astea înseamnă mult pentru fani, dar şi pentru mine. Şi realizez că întrebările tale au o mare importanţă, aşa că sunt foarte atentă la ce vreau să spun.
Ai cunoscut vreo vedetă preferată, ca să ştii cum se simt fanii?
Eram fascinată de vedete, iar în timpul evenimentului de decernare a premiilor Oscar am avut ocazia să vorbesc cu Kate Winslet. Am fost foarte emoţionată. Mai mult de “Îmi pare bine să te cunosc!” nu am fost în stare să-i spun. Iar ea mi-a spus “Da, da. Avem aceeaşi echipă de stilişti”, dar cu un accent englezesc, pe care nu pot să-l redau acum. Oricum, a fost ciudat!
Cum te-ai simţit atunci când ai filmat scena în care trebuia să-l seduci pe Rob, iar el te refuză?
A fost oribil. Nici nu îţi imaginezi! (Râde) A fost o situaţie stânjenitoare pentru că unei fete nu îi este uşor să fie în situaţia asta.
Nu se întâmplă prea des ca o fată să fie refuzată de un băiat.
Da! Deşi sentimentul pe care l-am avut a fost cel potrivit. Când Edward îi spune Bellei: “Nu e vorba despre valorile mele, de ale tale îmi fac griji”, atât ea cât şi el se situează la niveluri diferite. Dacă are impresia că eu cred că e de datoria lui să-mi apere virtuţiile, se înşeală. În acelaşi timp, e plăcut să-i vezi pe amândoi cum se întâlnesc şi cum ea apreciază valorile în care el crede. Deşi nu sunt asemănătoare cu ale ei. A fost stânjenitor să simţi cum cineva se poartă cu tine la fel cum se poartă cu un animal. Pentru că nu sunt unul! Asta e clar!
Edward şi Bella au vorbit despre căsătorie de când erau în liceu. Te poţi vedea măritată la o vârstă atât de fragedă?
Nu am fost niciodată genul de fată care să viseze la nunta ei. Multe fete îşi imaginează acea zi în timp ce se joacă cu păpuşile Barbie. Eu nu mă gândesc la asta. Fac parte dintr-o familie minunată şi îmi doresc o familie, evident. Dar nu mă gândesc încă la căsătorie. De fapt, întotdeauna am simţit că lucrul ăsta se va întâmpla ceva mai târziu.
Foarte mulţi oameni de vârsta mea spun “nu o să mă căsătoresc mai devreme de 30-35 de ani”. E un lucru obişnuit să-i auzi spunând asta. Dar mi se pare ridicol să te gândeşti de acum la aşa ceva.
Dacă te-ar cere cineva în căsătorie, cum ai vrea să o facă?
Nu ştiu. Mi-ar plăcea să se întâmple pur şi simplu. Ar fi bine dacă va suna ceva de genul “Hei, ce zici să ne căsătorim? Vrei?” iar eu să spun “Da, bine!”. Cel mai important este să ştii dacă vrei asta sau nu. Eu nu ştiu ce înseamnă. Am doar 20 de ani.
Crezi că vei ştii vreodată?
Da, asta încerc să explic. Că nu contează cum şi unde te cere cineva în căsătorie. Mi s-ar părea minunat dacă nu ar fi nevoie să te întrebe, ci să se înteleagă de la sine!
Ai avut ocazia să termini liceul? Ce fel de persoană erai în perioada aceea? Te-ai integrat uşor?
Nu am frecventat un liceu normal. Am absolvit un liceu care cuprindea doar clasele şapte, opt şi nouă. În clasa a 9-a am început să fac cursurile acasă. Am avut prieteni şi mă gândeam că ăsta e motivul pentru care sunt populară. Dar nu eram prietenă cu toată lumea din liceu şi nici nu am fost genul acela de fată populară. Aveam câţiva prieteni şi nu am aparţinut niciodată unui singur grup de oameni. Nici nu m-au preocupat lucrurile pe care le făceau ceilalţi în timpul liceului. Nu am fost niciodată un “participant” în grupul de prieteni.
Dacă ai fi cea mai bună prietenă a Bellei, ce sfat i-ai da?
Nu ştiu! Cred că i-aş zice : “Ar trebui să fii mai sinceră cu oamenii la care ţii”, dar nu are cum să fie. E posibil ca nici să nu aflu că Edward e un vampir şi Taylor un vârcolac, pentru că ţine totul în ea. Aşa că nu îmi dau seama. Într-un final i-aş spune că “Totul va fi bine. Ai încredere în mine. Va fi cel mai bine.”
Care e scena ta preferată din film?
Cred că scena în care Bella îl sărută pe Jacob, pentru că este un foarte diferită. Momentul acela nu o reprezintă deloc. Până să se întâmple asta, Bella a fost foarte devotată. Apoi, realizează că e de partea cealaltă, deşi este împreună cu Edward. A fost un moment straniu pentru că imediat după sărut, se duce să-i povestească totul lui Edward. Iar înţelegerea şi acceptarea dintre ei se întâmplă la un alt nivel, unul foarte matur, deşi dinamica lor e schimbată complet. Ea îşi poate imagina cum e să fie şi cu altcineva, ceea ce schimbă totul. Ajunge să realizeze că nu mai are nevoie de el. Bella mereu spunea “Nu pot trăi fără el. Nu pot. Nu pot”, iar după sărut începe să gândească altfel: “Pot să supravieţuiesc fără el, dar nu vreau”. Iar acest sentiment e mult mai plăcut decât acela în care ai doar nevoie de cineva.
Dar ce părere ai despre scenele în care joacă tatăl Bellei?
Îmi place să joc alături de Billy (Bruke), care îl interpretează pe Charlie. În film, am avut o discuţie cu el despre virginitate, ceea ce a fost foarte amuzant. Dar cred că nu m-a amuzat prea tare când am jucat-o!
Dar despre cea cu cortul?
Da, mi-a plăcut când am stat cu Taylor în sacul de dormit. A trebuit să fim afectuoşi unul cu altul o după-amiază întreagă. Îl iubesc pe Taylor. În realitate avem aceeaşi dinamică ca Jacob şi Bella. Suntem foarte relaxaţi unul cu altul.
Ce poţi să-mi spui despre actorii care au jucat în film? Sunteţi toţi prieteni?
Ne cunoaştem destul de bine acum. Am petrecut foarte mult timp împreună şi nu cred că există cineva pe care să nu-l cunosc.
Cine îţi va lipsi în mod special după terminarea filmărilor?
Îmi vor lipsi toţi. Nu cred că există cineva, în mod special. Dar cred că va fi foarte ciudat ca noi trei să nu mai vorbim după terminarea filmului.
Petreceţi timpul liber împreună? Unde vă place să mergeţi?
Taylor, Rob şi cu mine nu am ieşit niciodată în locurile pline cu paparazii din L.A. E un oraş nebun, aşa că am încercat să evităm situaţiile astea. Suntem foarte apropiaţi unul de altul şi nici nu vreau să fim altfel, pentru că mi s-ar părea straniu să nu am cu cine să vorbesc despre experienţa Twilight. Nu mai există altcineva care să fi trecut printr-o experienţă asemănătoare.
Tu ce faci în timpul tău liber?
Sunt un om foarte plictisitor. Sunt opusul unei personae cool. Stau în casă cu pisica mea, de care sunt obsedată. Peste câţiva ani o să ajung o femeie înnebunită doar după pisici. Sunt dependentă de ea, la fel cum e Bella de Edward. Nu stau prea des acasă, dar când reuşesc, stau numai cu ea.
Ce crezi că este special la Edward?
Edward e un tip de treabă şi cred că sentimentele pe care le simt unul pentru altul sunt speciale. Sunt din ce în ce mai elaborate, în timp ce instinctul acela puternic al vampirilor îi ţine oarecum împreună. Dar în acelaşi timp, Edward şi Bella sunt făcuţi unul pentru altul, din punct de vedere uman. Cred că asta îi face foarte speciali.
De ce crezi că oamenii o plac atât de mult pe Bella?
Pentru că este foarte sigură pe ceea ce simte, lucru pe care îl observi şi în carte. Luptă pentru ceea ce crede şi drumul pe care îl parcurge pentru a le obţine este fascinant, iar oamenii cred că relaţionează cu asta.
Cum a fost când ai purtat lentile de contact şi perucă?
A fost îngrozitor când am purtat peruca. Eram nevoită să-mi ţin mâinile departe de păr. Dar, deşi m-a enervat, într-un fel mi-a plăcut. Mă simţeam ca o puştoaică, din nou. Câteodată, cu peruca îmi stătea mai bine decât cu părul meu. Dar şi asa, mă simţeam ciudat. Poate că mi-ar fi plăcut una mai bună. Cu lentilele de contact m-am simţit de parcă aveam un zid de cărămidă în faţă. E ca şi cum ai purta o pereche de ochelari de soare peste pupile. Cele pe care le-am purtat au fost foarte întunecate. Eram nevoită să-i întreb pe cei din jur dacă mă văd, pentru că aveam senzaţia că nu.
Care e melodia ta preferată de pe coloana sonoră a filmului?
Îmi plac toate. Sunt foarte încântată de tot albumul. Melodia lui Florence And The Machine îmi place foarte mult. E foarte bună. I-am auzit live şi sunt minunaţi.
Ce fel de rol ţi-ar plăcea să interpretezi mai departe? Ai prefera să joci într-un film romantic sau o comedie?
Mi-ar plăcea să joc într-un film mai “uşor”. Dar să fie unul bun. Nu vezi prea des comedii romantice bune, solide. Nu am timp să-mi fac planuri. Când citesc un scenariu, mă bazez pe instinctul meu. Dacă îmi spune că pot să fac acel rol, îl fac. Nu pot să joc rolul unui personaj pe care nu cred că îl pot readuce la viaţă în film. E ca şi cum aş omorî pe cineva pe care-l iubesc. Deci nu ştiu ce voi face mai departe. Vreau doar să simt asta înainte să o fac.
Care este filmul tău preferat?
Cred că Remember Me.
Interviu de Stella Newhart
Film: Twilight Eclipse
©viva press 2010
